Artroza pumnului. Artroza mainilor: de ce apare si cum se trateaza


Desigur c aici vorbim de prima accepiune a termenului de pumn, numit i gtul minii.

Artroza mainii radio-carpiana Generalități Reprezintă una dintre cele mai frecvente complicații secundare tratamentului nesatisfăcător al fracturii epifizei distale de radius. De asemenea, poate apărea în cazul unui istoric de muncă fizică manuală intensă, precum și în cazul unor afecțiuni sau fracturi ale oaselor carpiene cu care intră în contact. Simptome Pot varia de la mărirea de volum a pumnului, trosnituri la mobilizare, durere și impotență funcțională până la o jenă dureroasă persistentă care se ameliorează parțial la administrarea de antiinflamatorii. Pacientul își amintește evenimentul traumatic în cazul în care mâna a fost imobilizată.

Mna este cel mai complicat segment de membru din organism. Att structura, ct i funcia sa sunt adaptate complexei activiti umane.

Artroza Pumnului Si Mainii

Suprafaa de proiecie, proporional enorm, din cortexul cerebral care controleaz aceast activitate este o dovad a complexitii acestui adevrat organ. Reumatismul este o boal foarte veche. Dup ndelungate cercetri i dup ce au fost emise mai multe variante, reumatismul a fost clasificat astfel: a bolile reumatismale articulare i discerale cu caracter infecios, articulare cu caracter degenerativ, articulare periferice cu caracter infecios sau degenerativ; b manifestrile de tip reumatic n alte boli artroze, afeciuni neurologice; osteocondropatii, boli de origine traumatic; boli de origine artroza pumnului.

lovitura la genunchi cu umflatura dacă articulații umflate și dureroase

Artroza este o afeciune care face parte din grupul reumatismelor degenerative. Este localizat la nivelul esutului cartilaginos i la capetele oaselor unei articulaii. Artroza este una dintre cele mai frecvente afeciuni cronice, i totodat cea mai frecvent afeciune a aparatului locomotor.

Artroza – ce este, tratament si simptome

Frecvena artrozelor crete cu vrsta. Mna i pumnul formeaz o singur unitate funcional, afectat profund de deviaia cubital a minii i degetelor i deformarea n zig-zag, deformrile degetelor i ale policelui. Sunt frecvente tenosinovitele flexorilor i sinovita extensorului policelui. La pumn sinovita poate comprima nervul median n tunelul carpian. Artrozele membrelor i spondilartrozele sunt provocate uneori de cauze locale statice, inflamatoare sau traumaticepe artroza pumnului le denumim secundare.

Cum se tratează artroza degetului arătător, Artroza mâinilor nodulilor Heberdine cum se tratează

Alteori, ele constituie numai rsunetul articular al unei boli generale al artroza pumnului metabolice multiple i le denumim primitive. Artrozele primitive se instaleaz n urma unui defect distrofic enzimatic care provoac modificri anatomice i radiologice n multe articulaii, n timp ce n artrozele secundare localizarea este mai precis, iar tulburrile metabolice pot lipsi.

Artrozele pumnului i minii sunt puin frecvente i apar mai ales dup traumatisme i fracturi la extremitatea inferioar a radiusului, fractura distala de radius sau secundar unei necroze a semilunarului. Artrozele reprezint jumtate din totalul afeciunilor cronice articulare.

  1. Artroza mainii (radio-carpiana)
  2. Surse: Artroza Artroza mai este denumita si osteoartrita, fiind cea mai frecvent intalnita forma de artrita.

Articulaiile minilor, i, n special, micrile articulaiei interfalangiene, supuse zilnic la mari solicitri mecanice i n acelai timp slab protejate prin esuturile moi periarticulare - sunt frecvent sediul leziunilor artrozice.

Mecanismul este dublu: mecanic: exces de presiune exercitat pe un cartilaj ; biochimic: cartilaj alterat biochimic, cu scderea rezistenei la presiuni mecanice normale. Procesul degenerativ rezult din interaciunea complex a unor factori extrinseci i intrinseci.

dureri articulare neurologie cum să tratezi un nerv de șold

Factori extrinseci: traumatisme fracturi, microtraumatisme profesionale, luxaii inflamaii poliartrita reumatoid, infecii artroza pumnului factori mecanici suprasolicitarea articulaiei factori de mediu profesiuni, stilul de via boli neurologice neuropatii malformaii congenitale cubitus varus sau valgus boli metabolice diabet, hemocromatoz boala Paget boli de snge hemofilie factori endocrini acromegalie, mixedem, menopauz Factori intrinseci: ereditatea: joac un rol important n determinismul artrozelor datorit defectelor calitative ale cartilajului articular.

De obicei, este vorba de o artroz generalizat caracterizat prin degenerarea prematur a cartilajului n numeroase articulaii.

Afla totul despre artroza: Simptome, tipuri, diagnostic si tratament | piese-dacia.ro

Ele nu reprezint un proces de uzur pasiv, ci i un proces degenerativ activ. O dat cu trecerea anilor apar i leziuni ale structurilor adiacente ligamente, tendoane care pot accentua dezvoltarea artrozei. Rezult o subiere o scmoare a cartilajului care i pierde omogenitatea i devine friabil ducnd la formarea de fisuri i ulceraii.

ruperea parțială a meniscului tratamentului articulației genunchiului timburg gel catena

Progresia condiiilor etiologice face ca fisurile s se accentueze, iar volumul cartilajului articular s scad. Este de asemenea posibil ruperea cartilajului, cu detaarea n cavitatea articular a unor fragmente mici.

picioare umflate si amortite artroza dureri de gleznă

Ulterior are loc o reacie proliferativ sub forma unui burelet la periferia cartilajului, ceea ce constituie punctul de plecare a osteofitelor. Uzura cartilajului duce la dezgolirea osului subiacent, care devine sediul unui proces de scleroz. Aceast condensare osoas este mai evident n punctele de solicitare mecanic maxim; n zonele nesolicitate apare osteoporoza.

Anamneza trebuie fcut cu atenie i rbdare, punndu-se accent pe: - antecedentele personale patologice traumatisme, diverse boli ; - pe antecedentele heredo-colaterale pentru a putea identifica factorul genetic ; - pe identificarea factorilor de risc profesie, sporturi practicate.

Artroza mainilor: de ce apare si cum se trateaza

Artrozele afecteaz articulaiile mobile diartroze i pot fii monoarticulare sau poliarticulare. Examenul clinic se bazeaz pe inspecia i palparea simultan i comparativ a articulaiei pumnului i minii. Prin inspecia regiunii se verific prezena sau absena tumefaciilor, a hipotrofiei musculare i a deformaiilor articulare, unele dintre ele fiind chiar patognomonice deformaia n gt de lebd, n butonier a degetelor, policele n Z, tipice pentru poliartrita reumatoid.

Mobilizarea pumnului i degetelor se ncepe prin efectuarea unor micri test de flexie-extensie a degetelor, mpreunarea minilor ca pentru rugciune etc. Astfel, ne dm seama care dintre micrile elementare este limitat i ne vom completa evaluarea prin aprecieri obiective asupra unghiurilor de micare goniometrie i testare a forei musculare ct artroza pumnului analitic posibil.